Constantin Stanciovici Brănişteanu, dascăl și om de cultură,   a marcat trecutul  Gorjului în secolul al XIX-lea, lucru cu atât mai important cu cât se născuse la Bucureşti. Pentru Gorj reţinem faptul că dascălul  Constantin Stanciovici Brănişteanu a fost primul primar al municipiului Târgu-Jiu, a fost întemeietorul învatamântului public în limba română din judeţul nostru şi iniţiatorul activităţii culturale în oraşul de pe Jiu.

După sosirea sa în oraşul Târgu Jiu la recomandarea Eforiei Şcolilor Naţionale, tânărul profesor Constantin Stanciovici a trebuit să se confrunte cu nenumăratele lipsuri referitoare la buna funcţionare a şcolii publice din oraş care din păcate nu avea nici local propriu. Numirea profesorului Constantin Stanciovici s-a făcut începând cu data de 1 aprilie 1832 dar acesta s-a prezentat în oraşul Târgu Jiu abia două săptămâni mai târziu,  insuficient ca și  la această dată localul ales pentru şcoală să fie  amenajat în vederea începerii cursurilor. Magistratul oraşului, medelnicerul Răducan Sărdănescu a implicat  dorobanţii de aici să aducă cinci meşteri dulgheri din cuprinsul judeţului în vederea definitivării lucrărilor necesare localului de şcoală pentru începerea cât mai grabnică a cursurilor, aflăm aceste informații din documentele de arhivă studiate de Daniel Cismașu și valorificate în săptămânalul Vertical.

în anul 1834 la doar doi ani după instalare, tânărul profesor Constantin Stanciovici a fost pe punctul de a fi transferat în alt judeţ însă prin stăruinţa  medelnicerului  Grigore Bâlteanu, împreună cu numeroşi orăşeni, care au adresat o petiţie Eforiei Şcolilor Naţionale prin care au solicitat ca profesorul şcolii publice din oraşul Târgu Jiu să nu fie transferat, acesta a rămas în continuare să predea cursuri elevilor de aici.
Referitor la bunul mers al învăţământului în toată perioada cât a fost profesor şi chiar după aceea, Constantin Stanciovici s-a implicat activ în buna desfăşurare a cursurilor prin asigurarea în permanenţă atât a condiţiilor în care se desfăşurau cursurile cât şi în asigurarea materialului didactic necesar pregătiri didactice a elevilor ce frecventau cursurile şcolii orăşeneşti închiriind astfel de câte ori era nevoie diferite case din Târgu Jiu care să asigure condiţiile necesare bunului mers al învăţământului de aici, printre proprietarii de imobile în care a funcţionat şcoala din oraş numărându-se şi Lăudat Frumuşanu sau Barbu Gănescu. În anul 1840 pe lângă şcoală a înfiinţat şi o bibliotecă şcolară pentru început cu un număr de 86 volume achiziţionate tot din iniţiativa sa iar de multe ori folosea şi bani personali în achiziţionarea de diferite materiale didactice sau mobilier necesar bunului mers al instituţiei.
În anul 1841, profesorul Constantin Stanciovici a fost totuși transferat în oraşul Slatina cu toate insistenţele şi demersurile făcute de boierii şi negustorii oraşului către Eforia Şcolilor Naţionale fiind înlocuit cu profesorul Alexandru Nicu Craiovescu. A revenit în învăţământul din Târgu Jiu abia în anul 1850 atunci când tot locuitorii oraşului au solicitat acest lucru iar şcoala a deschis-o tot în casele Uţei Măldăreasca din strada Tudor Vladimirescu, acolo unde a funcţionat şi prima dată.

În 1838, Constantin Stanciovici-Brănișteanu deschidea primele cursuri de candidati de învăţători pentru şcolile săteşti din judeţ, inaugurând învaţământul pedagogic în Gorj. Din 1847, a fost secretarul particular al generalului Gh. Magheru, alaturi de care participă la Revoluţia de la 1848. A fost preşedinte al Magistratului Târgu-Jiu, în 1850 si 1855, iar în 1864 a devenit primul primar din istoria Târgu-Jiului. Ca reprezentant al autorităţii publice locale, se preocupa de modernizarea Grădinii Publice din Târgu-Jiu, una din cele mai frumoase din ţară, la vremea aceea. Şi-a adus, de asemenea, contribuţia la înfiinţarea primei şcoli secundare din Târgu-Jiu, Gimnaziul Real de Băieţi. Constantin Stanciovici Brănişteanu a ajutat, totodată, la constituirea Muzeului Gorjului, cel dintâi muzeu judeţean din Regat. Printre elevii săi s-au numărat Alexandrina Magheru, fiica generalului paşoptist, Grigore şi Barbu Gănescu, autori ai unor însemnate lucrări de istorie şi istorie a literaturii române şi franceze, surorile Paulina, Raluca şi Maria Stravescu, devenite actriţe de renume ale Teatrelor Naţionale Craiova, Bucureşti şi Iaşi, viitorul ministru Vasile Lascăr şi mulţi alţii. Este primul scriitor modern al Gorjului, fiind autorul primului manual şcolar din istoria ţinutului – „Agenda”, fiind tipărit în 1839, în Tipografia lui Zaharia Carc, precum si un „Memoriu asupra întâmplărilor de la 1848”.
Sub acelaşi mandat de magistrat al lui Constantin Stanciovici s-a luat iniţiativa sprijinirii comenzii de foc a oraşului prin înfiinţarea a 24 de rezervoare de apă precum şi dotarea cu numeroase unelte specifice, în acelaşi timp s-a decis formarea străzilor oraşului şi „împuţinarea ascunsurilor făcătorilor de rele” iar siliştile sau locurile virane s-a hotărât să fie împrejmuite, s-a angajat în folosul Poliţiei oraşului un telal şi un „bătător de tobă”, un alt proiect pus în aplicare în perioada acestui mandat a fost înfiinţarea grădinii publice iar în cuprinsul acesteia, aflată „între ape”, s-au construit patru prăvălii din a căror chirii avea să fie întreţinută această grădină publică. S-au mai amplasat pe trotuarele noilor străzi un număr de 60 felinare pe lângă cele 39 care funcţionau iar în piaţa oraşului s-au amplasat încă un număr de 3 felinare mici şi unul mare. Locuitorii birnici ai oraşului care în mandatul de magistrat al lui Constantin Stanciovici rămăseseră restanţi din anii anteriori cu un număr de 1635 zile de muncă în folosul comunităţii au fost folosiţi la construirea şi pavarea cu piatră a străzilor nou înfiinţate.