Titu Rădoi(1932-2000) a fost și rămâne un reper al  culturii gorjene. Ca şi multe alte personalităţi care s-au făcut remarcate pe aceste meleaguri, nici Titu Rădoi nu era gorjean, era ardelean prin naștere. S‑a născut la 29 iunie 1932 în satul Cetan, comuna Vad, judeţul Cluj, unde părinţii săi, Ion N. Rădoi şi Aurelia,  erau cadre didactice.

Titu Rădoi a urmat cursurile şcolii primare şi generale la Cetan – Cluj şi în satul Câmpofeni – Gorj, apoi liceul la Târgu‑Jiu (Liceul „Tudor Vladimirescu“) şi la Dej (Liceul „Andrei Mureşan“). Între anii 1950 – 1954 a fost student al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii Cluj.

În lunile septembrie şi octombrie 1954 a funcţionat ca profesor de limba română la Şcoala Generală Stăneşti. S‑a transferat apoi la Şcoala din Arcani, unde în anii 1955 – 1956 Titu Rădoi a îndeplinit şi funcţia de director.

În perioada 1956 – 1973 profesorul Titu Rădoi a predat literatura română la Liceul „Tudor Vladimirescu“. El şi‑a încheiat activitatea didactică la Liceul de Chimie Industrială Târgu‑Jiu(Colegiul Tehnic “General Gheorghe Magheru”), unde a activat din anul 1973 până la pensionare, îndeplinind inclusiv funcţia de director al şcolii.

În paralel cu prestigioasa activitate didactică,  Titu Rădoi s‑a implicat cu pasiune şi pricepere în activitatea culturală. Începând cu anul 1962 a fost secretarul Cenaclului literar „Columna“ iar activitatea de analiză literar – critică a creaţiilor şi promovarea tinerilor autori au contribuit la alegerea profesorului Titu Rădoi în funcţia de preşedinte, pe care a deţinut‑o până la retragerea în Arcani, la casa părintească.

În anul 1975 a fost numit rector al Universităţii cultural‑ştiinţifice a municipiului Târgu‑Jiu.

În anul 1962 Titu Rădoi şi‑a început activitatea publicistică, iniţial colaborând cu ziarul clujean „Făclia“, apoi în decursul anilor, cu alte publicaţii gorjene şi naţionale: „Steagul nostru“, „Gazeta Gorjului“, „Scânteia“, „Scânteia tineretului“, „Ramuri“, „Flacăra“, „Tribuna“, „Steaua“, „Gorjeanul“, „Brâncuşi“ ş.a.

În anul 1969 a editat prima revistă şcolară gorjeană, apărută după 23 august 1944, intitulată „Jiul literar ştiinţific“. În acelaşi an a îngrijit prima antologie de literatură gorjeană, intitulată „Gorjul literar“.

În martie 1990 a apărut primul număr al revistei „Columna“ a Fundaţiei „Constantin Brâncuşi“, preşedinte Titu Rădoi, iar în aprilie 1990 s‑a tipărit primul număr al săptămânalului „Curierul Dreptăţii Sociale“ al Partidului Social Democrat Român, având redactor şef pe Titu Rădoi.

În anul 1969 a condus un colectiv care a redactat monografia Târgu‑Jiului, publicată în acelaşi an sub titlul „Târgu‑Jiu – schiţă monografică“.

În anul 1981 Editura „Scrisul Românesc“ din Craiova i‑a publicat cartea de reportaje „Columnele prezentului“, în care într‑un stil poetic a reuşit adevărate ode, întărite de documente ori amintiri sentimentale despre locuri şi oameni din Gorjul contemporan.

Cartea „Alexandru Ştefulescu. Epoca, omul, opera“, apărută în anul 1995 este rezultatul activităţii de cercetare despre istoricul Alexandru Ştefulescu, principalul autor documentarist al Gorjului şi despre vasta sa operă. Romanul „Cântec mare de petrecut“ (Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi, 1996“) este unul al trăirii reale, transpusă artistic.

Titu Rădoi a avut multe initiative didactice și culturale dar a fost devorat de  pasiunea pentru teatru, jucând încă din copilărie primele roluri, pe când era elev la Câmpofeni, iar apoi, ca student, la Cluj. Șansa de a activa creator și în acest domeniu artistic a apărut o dată cu înființarea Teatrului Popular din Târgu-Jiu, când a devenit primul său regizor punând în scenă mai multe piese din repertoriul naţional: „Nota zero la purtare“, „Ultima etapă“, „Adam şi Eva“, „Trei crai de la răsărit“ ş.a. Titu Rădoi a avut și o viață de familie reușită. A fost căsătorit cu profesoara Paraschiva Bâcoi și au avut doi copii: Augustin (astăzi economist) şi Ana (profesoară de matematică).

Titu Rădoi a murit la 31 decembrie 2000.