Luni, 19 februarie 2024, a fost anunțat la Târgu Jiu Premiul Național ”Restitutio Brâncuși”, acordat în acest an criticului de artă Pavel Șușară. De mai mulți ani acest premiu se acordă în 19 februarie-Ziua Națională Brâncuși- de către mai multe ong-uri locale care au asemenea preocupări.

Asociația cultural–istorică „Dumitru și Maria Pleniceanu”și Asociația Culturală ”Gheorghe Tătărescu”, secondate de OFA UGIR Gorj, au acordat premiul din acest an criticului de artă Pavel Șușară într-un eveniment intitulat Expoziția documentară ”Brâncuși în presa interbelică românească (1923-1939)”.

Nominalizarea din acest an a criticului de artă Pavel Șușară, a aparținut Marinelei Strîmbulescu, președinta OFA UGIR Gorj, fiind validată în unanimitate de către conducerile asociațiilor partenere. Pavel Șușară este critic şi istoric de artă, publicist şi scriitor, cercetător de istorie a artei, preşedintele Asociaţiei Experţilor şi Evaluatorilor de Artă din România (AEEAR), membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Internaționale a Criticilor de Artă. A fost consilier şi referent la Ministerul Culturii și cercetător la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Sub egida Fundației pentru artă modernă și contemporană ,,Pavel Șușară”, cunoscută ca Muzeul pentru artă modernă și contemporană „Pavel Șușară” (MAMCO) organizează evenimente culturale și artistice de anvergură națională și internațională.

Despre Brâncuși și opera sa, Pavel Șușară a susținut conferințe, a publicat studii, articole și cărți, ultima dintre acestea „Brâncuși” urmărind nașterea și evoluția operei brâncușiene într-un dublu context: pe de o parte, în mediul de formare din România, din care sculptura a lipsit cu totul până în a doua jumătate a sec. XIX și, pe de altă parte, în mediul parizian, în cea mai spectaculoasă perioadă a modernismului European. Cartea analizează trecerea lui Brâncuși de la sculptura canonică, de tip european, în care figurativul are o pondere majoră, culminând cu momentul excepțional pe care îl reprezintă Rodin, la sculptura nonfigurativă, esentializată și spiritualizată, în care se regăsesc atitudinea și filosofia specifice Răsăritului.