Unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai Gorjului din ultimele decenii, Alexandru Doru Șerban a rămas  toată viața un dascăl cu har. A profesat puțin la catedră dar a lăsat gorjenilor cărțile lui care ne ajută în mod substanțial să avem o imagine complexă  despre trecutul Gorjului și mai ales despre tradițiile și obiceiurile locuitorilor săi. A lucrat mult timp ca grefier și  purtător de cuvânt al Parchetului Gorj.  S-a stins devreme, răpus de o boală nemiloasă, privându-ne de  contribuțiile culturale care ar fi urmat cu siguranță. Articolele, studiile și cărțile sale slujesc ca material didactic pentru mulți profesori dedicați.

Fiu de vază al localității Preajba, Alexandru Doru Șerban a venit pe lume într-o zi de 4 iulie, în cazul de față 1948. Provenind dintr-o familie simplă de țărani harnici, eroul acestor rânduri  a urmat  cursurile primare la Preajba, cele gimnaziale la Școala Gimnazială ”Alexandru Ștefulescu” Tg-Jiu    ( fostă Școala Generală Nr 4) și cele liceale la Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu”. Deși a ajuns din întâmplare student la Facultatea de Filologie a Universității din Craiova, Alexandru Doru Șerban a finalizat  cursurile  și a profesat în domeniu ca profesor de Limba și literatura română și Limba franceză.

Prima creație proprie ajunsă în spatiul public a fost poezia ”Satul meu” , recitată de elevul Alexandru Doru Șerban  la serbarea de final a clasei a III-a desfășurată la Preajba. Pe când avea 14 ani a scris un text pentru brigade artistică, la un concurs desfășurat în fosta Sală ”23 August”, azi Teatrul ”Elvira Godeanu”. A scris în continuare versuri  și pe vremea  liceului.

Profesional, a intrat în învățământ ca suplinitor pe când urma cursurile ”fără frecvență” ale Facultății de Filologie ale Universității din Craiova. A predat  trei ani la Școala Generală Strâmba Jiu, doi ani la Școala Generală Valea Sadului și apoi, în baza diplomei, din  vara anului 1972, când  a finalizat studiile universitare și a obținut licența la Facultatea de Filologie din cadrul Universității din Craiova – Specializarea  Limba română-limba franceză, a predat  9 ani la Școala Generală Nr 1 Pojogeni, Târgu-Cărbunești. Potrivit domnului Victor Troacă, cel mai bun cunoscător al biografiei și operei lui Alexandru Doru Șerban, licența susținută la Craiova în 1972 s-a numit ”Universul copilăriei în opera lui Ionel Teodoreanu” și i-a adus autorului nota maximă. Așa cum precizam, după absolvire, de la 1 septembrie 1972, a fost numit profesor titular de Limbile  română-franceză la Şcoala Generală nr.1 Pojogeni, oraş Tg-Cărbuneşti, unde a activat până la 21 martie 1981, când s-a angajat secretar principal (prim grefier) la Procuratura (Parchetul) Gorj, unde şi-a desfăşurat activitatea până în mai 2006. S-a pensionat  potrivit  unei legi speciale (vechime de minim 25 ani în sistem).

De reținut că  în perioada 1994-1997 a urmat cur surile Facultății de Drept din cadrul Universității din Craiova, obținând licența în drept cu liucrarea ”Infrac țiunile de corupție – cauze și condiții favorizante”. A scris din ce în ce mai mult, de la epigramele din ”Gazeta Gorjului” înainte de 1989 și până la poezie, proză, cercetare mai ales etnografică și istorică ș.a. A publicat și a coordonat  publicații de renume ale Gorjului cum ar fi ,,Ager‘‘, ,,Hohote‘‘, ,,Nomazii‘‘, „Gazeta de Jiu”,  ,,Gazeta de Sud‘‘, ,,Opinia‘‘, ,,Observator‘‘, ,,Luceafărul de Floreşti‘‘, ,,Coloana lui Brâncuşi‘‘(Timisoara) ş.a.

Din documentarea domnului Victor Troacă, cel care a scris și o carte dedicată ilustrului dispărută- ”Al. Doru Șerban. Viață și destin cultural”(2010), aflăm că eroul acestor rânduri  a  colaborat  la  peste 40 de publicaţii judeţene şi naţionale. În perioada 1992-1996 a colaborat cu Radio Oltenia Craiova, având intervenţii în emisiunile  ,,La noi în sat‘‘, ,,Veniţi cu noi‘‘ şi ,,Cazuri de pe banca acuzării‘‘. A colaborat la emisiuni culturale cu posturile de televiziune locale. A fost  editor autorizat al Ministeru lui Culturii, îndeplinind în perioade diferite funcţia de director la editura ,,Rahbon‘‘ şi de consilier cultural la editurile ,,Ager‘‘, ,,Scrisul gorjean‘‘ şi ,,Măiastra‘‘.

Pentru autorul acestor rânduri a fost o placere și o onoare să îl întâlnească pe Alexandru Doru Șerban în redacția ”Opinia” și apoi la Asociația dedicată autorilor și cercetătorilor de carte gorjeni. În iarna anilor 2010-2011 mi-a fost oaspete la emisiunea ”Cine a fost odată-n Gorj” de la GORJ TV. Chiar dacă era vizibil afectat de boală iar aerul  rece nu era deloc confortabil nici pentru oamenii sănătoși, Alexandru Doru Șerban nu a amintit nici un moment de boală și a ținut să filmăm la fața locului(moștenirea Săvoiu la Târgu-Jiu).

Cu siguranță, nu este ușor să scrii despre un autor cunoscut și apreciat, mai ales că informațiile sunt cunoscute în mai mare sau mai mica măsură. Alexandru Doru Șerban merită să facă parte din galeria profesorilor gorjeni  atât prin activitatea la catedră cât și prin opera. A fost ”Gorjeanul Anului” în anul 2010 dar și inițiatorul și fondatorul  Asociaţiei Cercetatorilor şi Autorilor de Carte Gorjeni.

Al. Doru Șerban a publicat proză, poezie, epigrame, fabule, lucrări monografice, rezultatele cercetărilor sale etno-folclorice, lucrări cu conținut istoric şi documentar, o opera vastă dar și valoroasă. Același Victor Troacă a împărțit lucrările marelui dispărut pe domenii și în ordine alfabetică:  CREAȚII LITERARE: Poezie: ”Almanahul meu liric”(2011); „Alesături”(2007); „Cu cercei de ghiocei”- versuri pentru copii, (2006); „De-ale copilăriei”, versuri pentru copii”(2006).; ”La noi în sat”(1992); „Rondelurile vinului”(2000). PROZĂ: „Anchetatorul” ( 1991); „Povestirile șatrei”( 2004), „Destinatarul cunoscut” ( 1995) ; Fabulă: „Întâmplări pilduitoare” (1993) ș.a.

Un rol primordial în opera lui Alexandru Doru Șerban îl ocupă cercetările etnografice: „Calendarul credinței, datinilor şi obiceiurilor românești”, coautor alături de Morega Ilie Dan, Vesclan Iulian și Roibu Gheorghe, Editura ”Ager”, 1993; „Calendarul credinței, datinilor şi tradițiilor din Gorj”, coautor alături de Valentina Șerban, ed. a I-a 2000 (178 pag); ed, a II-a, 2007; „Credinţe, datini şi obiceiuri din Gorj”, coautor alături de Valentina Șerban, 2004; „Cultură ţărănească gorjeană – articole, studii, cercetări”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2007; „Lăutari gorjeni din secolul al XX-lea”, coautor împreună cu Mischie Nicolae, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 2001; „Lăutari şi solişti din Gorj”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2006; „Meșteșuguri tradiționale şi meșteșugari gorjeni”, coautor împreună cu Mischie Nicolae, Editura ”Rhabon”, Târgu-Jiu, 2003; „Nașterea, nunta, moartea la gorjeni”, Editura ”Scrisul Gorjean”, Târgu-Jiu, 2002; „Obiceiuri şi datini din Gorj”, coautor împreună cu Dan Ilie Morega, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2008; „Rromii (ţiganii) din Gorj – consideraţii istorice şi etnografice”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2005; „Uratul la gorjeni în vremea sărbătorilor de iarnă”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2009;

Cărţi tipărite în urma cercetărilor literare şi publicistice: „Almanahul Eminescu la Floreşti”, coord., alături de Vasile Nelu, Poenaru Liviu, Gârbaciu Viorel și Andrițoiu Victor, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 2000; „Autori gorjeni şi cărţile lor – dicţionar”, coautor împreună cu Vasile Nelu, Editura ”Măiastra, 2007; „Istoricul epigramei gorjene”, ed. a I-a, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 1997; ed. a II-a, Editura ”Scrisul gorjean”, Târgu-Jiu, 2006; „Istoricul tipografiilor şi tipăriturilor din Gorj”, coautor alături de Vasile Nelu, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 2001; „Panorama deceniului literar 1990-2000 în Gorj”, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 2001; „Scriitori gorjeni – file de dicţionar”, coautor alături de Ion Tarbac, Ion Elena, Constantin Căruntu, Editura ”Ager”, 1998.

Lucrări culturale, istorice şi monografice: „Almanahul Gorjului (microenciclopedie)”, coordonator alături de Vasile Nelu, Popescu Geo, Neguleasa Dan, Pânișoară Titu și Nichifor Gheorghe, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 1999 – două ediţii; „Din Gorj – articole, studii, cercetări”, Editura ”Măiastra”, 2008; „Drumuri spre mânăstirile Gorjului”, coautor alături de George Niculescu și pr. Serafim Vescan, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 1997; „Drumuri, hanuri, târguri şi bâlciuri din Gorj”, coautor alături de Niculescu George și Gârdu Gheorghe, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 2000, 162 pag.; „Evenimente şi personalităţi gorjene”, Editura ”Rhabon”, Târgu-Jiu, 2004; „Gorjul cultural. 1990-2005”, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 2005; „Jandarmeria în Gorj, 1850-2005”, coautor alături de Mirel Meche, 2006; „Municipiul Târgu-Jiu, album monografic”, coautor împreună cu Sabin Cornoiu și Victor Briciu, Editura ”Foton”, Brașov, 2007; ”Partide politice actuale (1989- 2008) din Gorj”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2010; ”Partide și politicieni gorjeni din perioada precomunistă”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2010; ”Personalități gorjene; adevăr, curiozități, anecdote, legende”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2011; „Personalități care au fost în Gorj”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2009; ”Politicieni liberali din Gorj”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2010; „Preajba – vatră de istorie şi tradiții”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2006; „Preajba- vatră de istorie şi tradiții – monografie”, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 1998; „Revoluția din decembrie 1989 în județul Gorj”, ed. a I-a, ed. a II-a , Editura ”Măiastra”, 2009; „Strâmba-Jiu, 450 ani (micromonografie)”, coord.,, Editura ”Ager”, Târgu-Jiu, 1998; „Târgu-Jiu – 600. Repere de ieri şi de azi”, coordonator alături de Buneci Victor, Pânișoară Titu și Ion Șoldea, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2006; „Vremelnic trecători prin Gorj”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2008. A scris și un scenariu  de film: ”Amintirile șatrei”, 2003.

A primit numeroase distincții pentru  activitatea sa, dintre care amintim: Premiul Societății de Științe Istorice, (sept. 2010) pentru lucrarea ”Revoluția din decembrie 1989 în județul Gorj”; Premiul național pentru etnografie şi folclor, acordat de către Fundația Națională pentru Civilizație Rurală „Niște Țărani”, prin președintele l scriitor Dinu Săraru; Premiul spiritualității gorjene pe anul 2000 – pentru cercetarea civilizației tradiționale, acordat în cadrul „Galei Spiritualității Gorjene, de către Direcția Județeană Gorj pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural;  Premiul „Ion Cănăvoiu” pentru literatură acordat la 24 octombrie 2004 de către Consiliul Județean Gorj, pentru cea mai bună carte a anului („Povestirile şatrei”); Premiul de excelență pentru activitate culturală, acordat de Primăria Târ gu-Jiu în data de 21 mai 2009 cu prilejul Zilelor Municipiului Târgu-Jiu, în semn de recunoștință pentru o bună colaborare şi pentru sprijinirea activității instituției; Publicistul anului 1993, declarat de publicațiile gorjene pentru activitatea editorială, ziaristică şi audio (colaborare cu Radio Oltenia Craiova) și alte circa 90 de premii, diplome și distincții.

Cu siguranță, dacă nu ar fi existat, Alexandru Doru Șerban trebuia inventat. Spiritualitatea Gorjului îi datorează  enorm ca urmare a lucrărilor domniei sale despre Gorj și gorjeni într-o mulțime de fațete.

Bibliografie:

1. Victor Troacă, Al. Doru Șerban. Viață și destin cultural(2010)
2. Victor Troacă, 75 de ani de la naștere regretatului scriitor gorjean Alexandru-Doru Șerban (4 iul. 1948 – 26 iul. 2011), în Vertical, 9 iulie 2023