Autoritățile gorjene s-au întrecut pe sine și au sărbătorit intrarea Ansamblului Brâncuși pe lista UNESCO cu refacerea celor două statui ale lui Gheorghe și Arethia Tătărescu, cei care au meritul de a ne fi lăsat uriașa moștenire. Sunt și 10 ani de la scandalul ”artistic” privind vechile busturi dar, din fericire, avem de data asta să consemnăm partea pozitivă.

Gheorghe Tătărescu(1886-1957) a fost cel mai important om politic al secolului XX născut în Gorj, ocupând în perioada 1933-1937 și  1939-1940 funcția de prim-ministru al  Guvernului României. Provenea din boierimea olteană prin ambii părinți, tatăl său-Nicolae Tătărescu-fiind general al armatei române. Este un personaj  controversat după ce a colaborat în perioada 1945-1947 cu reprezentanții comuniștilor, fiind arestat în perioada 1950-1955. În perioada 1940-1944 a ieșit din viața politică și s-a retras în Gorj la Poiana.

După Primul Război Mondial, soții Arethia și Gheorghe Tătărescu au cumpărat moșia Poiana din Rovinari, Gorj, iar în anul 1924 au început renovarea conacului care suferise grave deteriorări în timpul războiului. În aceeași perioadă familia a reparat și biserica ”Sfântul Gheorghe” din Poiana.

Fascinată de arta populară, de portul țărănesc, de folclor și obiceiurile oamenilor zonei, Arethia Tătărescu s-a implicat în activitatea diferitor organizații locale, devenind în scurt timp președinta Ligii Femeilor Române din Gorj, a filialei Gorj a Societății Naționale „Crucea Roșie” și a Societății Femeilor Ortodoxe din Gorj.

Are meritul de a fi înființat la Rovinari o școală de gospodărie în care tinerele învățau să realizeze diverse articole de artizanat, mai ales costume naționale și covoare, multe dintre produse ajungând la Expoziția Universală de la Paris din 1937 sau la Expoziția Internațională de la New York din 1939.

Liga Femeilor Române din Gorj a finanțat consolidarea casei în care s-a născut Ecaterina Teodoroiu, locuință construită în 1884 de părinții eroinei de la Jiu și, datorită implicării ei, aceasta a fost declarată casă memorială. În 1936, doamna Tătărescu a susținut ridicarea mausoleului Ecaterinei Teodoroiu din Târgu Jiu, operă a sculptoriței Milița Pătrașcu.

În aceeași perioadă Liga Națională a Femeilor Române din Gorj a construit casa memorială Tudor Vladimirescu, o replică a casei în care a trăit revoluționarul, realizată de arhitectul Iulius Doppelreiter, iar în 1937 Liga a hotărât să dăruiască orașului Târgu Jiu o coloană și un portal de piatră, intenția fiind comunicată primarului orașului printr-o scrisoare oficială înregistrată cu nr. 6330 (20 octombrie 1937).

Contactat de Arethia Tătărescu, Constantin Brâncuși a acceptat solicitarea de a realiza operele, dar a refuzat plata pentru lucrările sale. Ansamblul sculptural a fost inaugurat pe 7 noiembrie 1937 și cuprinde Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana fără sfârșit.

Arethia și Gheorghe Tătărescu s-au ocupat și de construirea unui sanatoriu de boli pulmonare la Dobrița, a cărui piatră de temelie a fost pusă pe 2 august 1936. În plus, doamna Tătărescu organiza periodic căsătorii colective ale tinerilor din zonă și a fost nașa multor familii cărora le oferea daruri consistente, cei mai săraci primind inclusiv pământ pe care să-și ridice locuințele.