Când ne referim la istoricul și  profesorul Vasile Cărăbiș vom avea totdeauna o dilemă, vorbim de dascălul atras de cercetare istorică sau de cercetătorul atras de catedră și de modelarea tinerilor. Cu siguranță, vorbim de o personalitate complexă pe tărâm cultural care a lăsat urme adânci în istoriografia acestei zone. Cadrul didactic Vasile Cărăbiș a avut o carieră de excepție în învățământul secundar și una relevantă în învățământul superior craiovean.

S-au scurs deja 115 ani din momentul când Vasile Cărăbiș vedea lumina zilei în satul  Câmpofeni de pe Valea Jaleșului. Viitorul profesor de istorie s-a născut la 13 februarie 1909 într-o familie de țărani harnici din Arcani. Rămas orfan încă din anii Primului Război Mondial, tatăl a murit pe front,  tânărul gorjean s-a concentrat pe învățătură ca să ajungă om mare. A urmat Liceul ”Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu și după un periplu în Dobrogea va absolvi  Facultatea de Litere și Filosofie din Universitatea București, Secția Istorie-Geografie, în perioada 1933-1937.

Între 1938-1962 îl găsim profesor de istorie la Liceul ”Aurel Vlaicu” din București. Între 1962 și 1969, anul ieșirii la pensie, a avut o carieră universitară:lector universitar la Institutul Pedagogic din Craiova, între 1962-1969, și șeful Catedrei de Istorie-Geografie în perioada 1963-1966 dar și decan în aceeași perioadă.

A rămas în memoria publică mai ales pentru opera științifică, unde a  fost preocupat de istorie regională, cercetările și subiectele cărților sale concentrându-se mai ales pe zona județului Gorj și în special pe cea a văii Jaleșului. A lăsat urmașilor un tezaur istoric și etnografic inegalabil.   Pe lângă cărțile despre istoria Gorjului publicate, activitatea sa de cercetare s-a extins cu articole publicate în reviste și ziare centrale sau locale.

Puem aminti câteva dintre numeroasele studii și cercetări în domeniile istorie, folclor, etnografie și altele: Suflet din sufletul neamului(editura Văcăreşti-Bucureşti, 1945), Un domn al Moldovei, Alexandru Vodă Coconul(editura Văcăreşti-Bucureşti, 1945), Nedeile, Şiraguri demărgăritare, Foclor din Oltenia şi Muntenia(E.S.P.L.A-Bucureşti, 1968), Nunta şi furca de pe Valea Jaleşului,  Sate de moşneni de pe Valea Jaleşului(ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1976), Publicaţii periodice din Gorj, Documente de pe Valea Jaleşului(Comitetul de cultura Gorj), Despre pierderea limbii Dacilor(ed. Nagard, Milano, 1983), Badea Cărţan(ed. Ştiinşifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985), Poezii populare româneşti(ed. Minerva, Bucureşti, 1986), Din anii dimineţii(ed. I. Creangă, Bucureşti, 1988), Istoria Gorjului(ed. Editis,Bucureşti, 1995), Tradiţii şi obiceiuri de pe Valea Jaleşului(ed. Centrului Judeţean al creaţie Gorj, 1995), Tudor Vladimirescu(ed. Spicon, Tg.Jiu, 1996).

De-a lungul unei vieți exemplare, a desfășurat o asiduă activitate  publicistică. Astfel, a  colaborat în paginile multor reviste din ţară şi străinătate: Salvarea, Gorjeanul, Gazeta Gorjului, Albina, Astra(Braşov), Tribuna(Cluj), Histhoria, Înainte, Oltenia Literară(Craiova), Studii, Revista de Istorie, Revista Muzeelor şi Monumentelor, Forum, Revista Arhivelor, Revista de Etnografie şi Folclor, Revista de Pedagogie, Contemporanul, Limba Română, Bucovina(Cernăuţi), Coloana, Crinul satelor, România Literară, Terra Litua(Tg-Jiu), Revista învăţământului superior, Cibinium(Sibiu), Noi Tracii(Milano, Italia), Mesagerul(Padova, Italia), Mitropolia Olteniei, Mitropolia Ardealului, Almanahul Bisericii Ortodoxe din Viena(Austria), Luceafărul, Ramuri, Magazinul istoric, Almanahul Gorjeanul, Teatru.
De-a lungul timpului profesorul Vasile Cărăbiş, împătimit de gazetărie, a semnat cu mai multe pseudonime sute  de articole şi studii: Casil, Carasil, Horia Dumbravă, Pandurul, V. Câmpofeanul.

A parasite scena vieții la începutul acestui secol, la  24 martie 2001, fiind înmormântat la București, în cimitirul Pieptănari. O școală din Arcani îi poartă astăzi numele.

Bibliografie:

1. Alexandru Doru Șerban, Personalități care au fost în Gorj,  Editura Măiastra; Târgu-Jiu, 2009.

2. Cornel Șomîcu, File din istoria școlii gorjene, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2010