În perioada 1-3  noiembrie 2024 s-a desfășurat la Băile Herculane un curs de formare pentru profesori și personal didactic-auxiliar cu implicare în derularea proiectelor PNRAS(Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar) la nivelul județelor Gorj și Caraș-Severin. În județul Gorj se implementează în prezent 11 proiecte PNRAS 1 și 26 proiecte PNRAS 2.

Așa cum spuneau și organizatorii, ”Am încheiat cu succes cea de-a treia editie a trainingului Dincolo de Note, dedicat reducerii abandonului școlar (PNRAS), desfășurat la Băile Herculane în perioada 1-3 noiembrie 2024.  De aceasta data, ne-am adresat județelor Gorj și Caraș-Severin, aducând împreună profesori și directori, secretari si contabili PNRAS, pentru sesiuni de învățare interactive și ateliere practice alături de formatori de excepție.

Prof. dr. Mihai Istrate, inspectorul școlar general al județului Gorj, participant la întâlnire alături de numeroși reprezentanți ai școlilor gorjene, ne spunea:             ”Am discutat despre strategii inovatoare pentru a face educatia mai accesibila si mai eficienta, demersul de învățare s-a  concentrat pe aplicarea neuroștiinței în învățare sâși pe construirea unor competențe esențiale în rândul elevilor. De asemenea, participantii au avut ocazia să schimbe idei si bune practici, dezvoltând împreună soluții pentru un învățământ de calitate.”

În program s-au aflat trei ateliere: ”Despre performanță în educație – Cel mai bine sau mai bine?” – prof. Radu Szekely; ” Neuroștiința în clasă. Aplicarea descoperirilor neuroștiințifice pentru optimizarea procesului de învățare” – prof. dr. Laura Popa; ” Demitizarea centrării pe competențe în educație. Metode inovative și eficiente pentru evaluarea progresului elevilor”- prof. dr. Oana Moșoiu.

Fost secretar de stat la Ministerul Educației, Radu Szekely, a venit cu niște concluzii cel puțin interesante: ”Avem astăzi calitate în predare în școlile din România. Profesorii știu ce au

de făcut, au fost formați să utilizeze principii și metode moderne și, în majoritate, predau foarte bine sau excelent. Și totuși, cu toată  concentrarea pe predare de calitate, majoritatea elevilor de azi nu ating  rezultatele pe care ni le dorim. De ce?

Învățarea nu este rezultatul muncii profesorului; este rezultatul muncii

elevului. Profesorul predă, elevul învață. Accentul prea mare pus pe evaluarea profesorului, a predării, în analiza performanței unei clase duce  la un dezechilibru în procesul predare-învățare.

Cum evaluăm învățarea, procesul și nu doar rezultatele ei? Ce face un profesor ca să dirijeze mai  bine progresul în învățare al elevilor, prin metode care să genereze (mai multă) învățare? Cum reușește să mute accentul de pe munca lui, la catedră, pe munca elevului, în bancă? Cum poate ajuta profesorul un  elev în dezvoltarea competenței de „a învăța să înveți”, în a lua învățarea în propriile mâini?

Câteva idei inovatoare (și sugestii) despre învățare, nu despre predare.

Despre elev, nu despre profesor. Pentru că nu mai avem o problemă reală cu predarea. De fapt, avem o problemă mare cu învățarea.”