Ca și alți dascăli gorjeni, învățătorul Ion Haiducescu a slujit școala timp de mai multe decenii. S-a născut la Pojogeni, aproape de Tg-Cărbunești,și tot acolo a activat ca dascăl o lungă perioadă de timp. A îndrumat consătenii pentru construirea de școală, biserică, primărie, banca populară,  un monument pentru eroii neamului ș.a. A fost revizor și subrevizor școlar dar și unul dintre primii autori de manuale din zona noastră.

Fiu de țărani din Pojogeni, Ion Haiducescu s-a născut în anul 1852 în localitatea amintită. După studiile pe meleagurile natale, va deveni învățător în urma absolvirii Școlii Normale din București. Cariera didactică a început-o la Urdarii de Sus, a continuat la Petrești și apoi la Pojogeni din noiembrie 1879. A fost o perioadă foarte scurtă subrevizor școlar în 1879 și apoi revizor școlar din 1882 pentru mai bine de două decenii.

În satul natal s-a pus în fruntea celor care vor construi școala, biserica, o primărie nouă și o bancă populară. Deși era pensionar de mult timp, va contribui decisiv la construirea unui monument pentru eroii satului din Primul Război Mondial. Toate acestea au avut o finalitate ca urmare a implicării dascălului Ion Haiducescu.

Dascălul gorjean a avut un rol cultural de prim rang la granița dintre secolele XIX și XX. A fost un publicist de excepție la fel ca alți confrați de generație. Ca autor de manuale și alte lucrări științifice îl putem aminti pentru următoarele titluri:

– Elemente de Geografia Judeţului Gor-jiu, Aranjată în mod didactică, pentru usulu scoaleloru primare, de I. Haiducescu, înveţătorulu scólei Com. Pojogeni, fostu Sub-Revisoru şcolaru. Târgu-Jiu, 1886.
– În chestia Ţărănească. Ion Haiducescu, Fost învăţător şi Institutor, Pensionar. Comuna Pojogeni, judeţul Gorj. Târgu-Jiu,  1907.
–Natura şi Omul. Conferinţă ţinută la Ateneul din Turnu-Severin, în Februarie 1899 de Ion Haiducescu, Institutor T.-Severin. Turnu-Severin,  1899.
În colaborare:
– Ahecedaru de I. Haiducescu, C. Ciobanu, M. Niţulescu, L. Arjocianu. Gh. Dumitrescu, Ilie Popescu, Ion Nueleanu. Ed. I. Târgu-Jiu, 1890.
– Abecedaru, de înveţătorii asociaţi din judeţul Gor-Jiu: I. Haiducescu, L. Arjoceanu, C. Ciobanu, N. Niţulescu, Gh. Dumitrescu, Ilie Popescu, Ion Nueleanu, D. Bogdan , G. Constantinescu, P. Pănoiu, V. I. Icleanu, M. Topescu, Gr. Popescu, Ed. II. Târgu-Jiu,  1891.
– Ahecedaru [de] I. Haiducescu ş.a. Tîrgu Jiu, 1893.

– Elemente de geometrie. Lucrată de înveţătorii din judeţu Gor-Jiu. [pe cop., şi: I. Haiducescu, C. Ciobanu, Ion Marcau, M. Niţulescu, L. Arjocianu, D. Bogdan, I. Dănăşel, G. Constantinescu, I. Popescu, G. Dumitrescu, I. Calotescu, M. Topescu]. Pentru usul claselor primare rurale. Ed. I. Târgu-Jiu, 1890.
– Geografia descriptivă a judeţului Gor-Jiu. Lucrată de învăţătorii din acest judeciu şi în special de: I. Haiducescu, C. Ciobanu, L. Arjocianu, I. Marcau, Iacob Pârvulescu şi Ion Dănăşel, prin îndemnul şi consultaţiunea D-lui Ştefan Sadoveanu, Revisor şcolar. Ed. I. Târgu-Jiu, 1889.
– Prima carte de cetire, pentru clasa I-a primară, de I. Haiducescu, Al. Popescu, Institutori în T.-Severin. Ed. I. Partea II. Craiova, Inst. de Editură Ralian şi Ignat Samitca, 1898.

Pe lângă manuale, Ion Haiducescu este și autorul  piesei de teatru „O căsătorie la „țară”, inspirată din viața satului și a poemului istoric „Pe aici nu se trece”.

Implicarea plenară a lui Haiducescu în viața comunității a luat și alte forme. Astfel, la 20 ianuarie 1891 s-a înființat Societatea „PARÂNGUL” a corpului învățătorilor din Gorj, având în  comitetul de conducere și pe învățătorul Ion Haiducescu.

Obiectivul anunțat al  Societății „Parângul” era „ca membrii ei să se instruiască în mod reciproc, ca la rândul lor să poată instrui  mai cu succes pe locuitorii rurali”. Din Programul Societății reținem:

– Înființarea unei biblioteci proprii și de biblioteci  populare în fiecare comună, ca să se procure în mod lesnicios de „alimenta rațiunea spiritului”;

– Construirea de localuri de școală;

– Procurarea cărților didactice pentru copiii săraci;

– Susținerea de conferințe publice pentru luminarea  țăranului.

Ion Haiducescu s-a retras la pensie în anul 1906  dar a continuat să desfășoare  o bogată activitate culturală și social-economică în favoarea țăranilor.  A trăit până la 6 martie 1928.

BIBLIOGRAFIE:

            Nicolae Mischie,Gorjul cultural 1890 – 1910, Editura  RHABON, Târgu-Jiu, 2003.

Alexandru Doru Șerban, Personalități  care au fost în Gorj, Editura Măiastra, Tg-Jiu, 2009