Uniunea Scriitorilor din România aprecia în anul 2023 că ”prin dispariția lui Ion Cepoi, cultura și literatura noastră suferă o regretabilă pierdere.” Profesorul gorjean a lăsat în urmă nenumărate acte culturale menite să ridice această parte de țară. Deși în Gorj nu a ocupat niciodată o catedră de Limba și literatura română, Ion Cepoi a ajutat foarte mult și învățământul gorjean din pozițiile de manager cultural deținute. A inițiat numeroase programe și proiecte culturale la nivelul județului Gorj, între care Festivalul Internațional de Literatură „Tudor Arghezi”, manifestare de anvergură, și realizarea Muzeului „Tudor Arghezi” din Târgu-Cărbunești. A fost membru al Uniunii Scriitorilor începând cu anul 2008.

Ion Cepoi, cu dublă ascendență gorjeană pe linie paternă și bucovineană pe linie maternă, s-a născut la 13 august 1951 la Târgu-Jiu. Tatăl era născut la Bălcești iar mama please din Cernăuți-Ucraina. După învățământul primar și gimnazial la Târgu-Jiu, Ion Cepoi a urmat în perioada 1966-1970 cursurile Liceului “Tudor Vladimirescu” din Tg-Jiu. Între anii  1970-1974 a studiat la  Facultatea de litere (secția română-italiană) a Universității “Al. I. Cuza” din Iași.

În perioada 1974-1981, Ion Cepoi a fost  profesor de limba și literatura română la Liceul Teoretic Sulina, județul Tulcea. Din 1981 s-a întors la Târgu-Jiu unde a ocupat mai multe funcții de management cultural: 1 octombrie 1981 – 15 martie 1990, director al Casei de cultură a municipiului Tg-Jiu; 15 martie 1990 – 30 noiembrie 2004: consilier superior al Inspectoratului Județean pentru Cultură; 1 februarie – 31 martie 1997: consilier șef al respectivei instituții; 1993 – 2023: secretar literar (la cumul) al Teatrului Dramatic “Elvira Godeanu” Tg-Jiu; 1 decembrie 2004 – 2022 , manager al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj; 1 ianuarie-31 august 2013: director al Filialei Oltenia – Gorj a Institutului Cultural Român.
Scriitorul Alensis De Nobilis scria despre  Ion Cepoi:  ”Şcoala de la Târgu-Jiu a format şi formează în continuare oameni de elită în toate domeniile, a fost şi este formată din gazetari, poeţi, pictori şi sculptori, teoreticieni, istorici, cronicari.Nou-veniţii au trecut prin “focul” învăţăturii-scrisul la gazetă, “sedinţele” literare şi artistice prin “sălile de cursuri” de la cafenele şi simigerii, discuţiile până noaptea târziu despre literatură, artă, filosofie, religie, istorie, patrie, Dumnezeu şi familie.

Unul dintre aceşti luminaţi învăţători, formator de conştiinţe artistice si de condeieri cu talent este Ion Cepoi, profesor cu suflet şi scriitor cu har, responsabilul cu Şcoala Gorjeană întru tradiţii, cultură şi artă.Experimentat  promotor cultural, îngrijitor al slovelor şi sufletelor mari, Ion Cepoi îşi creează propria operă ca pe o pură esenţă a luminii trecute prin retină şi a propriilor viziuni prin filtrul gândirii.”

Dascălul și scriitorul gorjean Ion Cepoi a avut o bogată activitate publicistică concretizată prin cărți și articole publicate. Activitatea  editorială cuprinde printre altele: 1981, Reportaj din secolul XX (poezie, debut în volum); 1996: Scrisori de la mila 0 (proză scurtă); 1997: Amurgul cuvintelor/ Litanii împotriva fricii (poezie), Apele care ne-adună (eseu monografic sat gorjenesc), vol. I și Singurătatea alegătorului de cursă lungă (proză umoristică); 1999: Apele care ne-adună, vol. II; 2000: Când zeii ca și oamenii (roman); 2002: Îmblânzirea minotaurului (Istoria Teatrului “Elvira Godeanu” Tg-Jiu, vol. I) și Artele spectacolului în Gorj; 2004: Viețile Elvirei Godeanu (monografie), Zmeul de hârtie (roman) și Ghidul județului Gorj; 2005: Municipiul Tg-Jiu (album aniversar) și Manual de istorie alternativă (proză umoristică); 2006: Zmeul de hârtie (roman), ediția a II-a revăzută și adăugită; 2008: Ieșirea în lume (Istoria Teatrului “Elvira Godeanu”, vol. al II-lea) și Dl. Teatru et comp. (Interviuri); 2009: Protocoalele Consiliului Județean Gorj (26 oct. 1864-25 febr. 1865); 2011: Elvira Godeanu – o poveste de pe malul Jiului de Sus; 2013: Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” și miracolul de la Tg-Jiu (Istoria teatrului în Gorj între 1834-2013); 2014, Gorj-Acasă la Brâncuși, album; 2017, Catagrafia Gorjului (1918-2018). Oameni, destine, proiecte, idei; 2018, Teatrul în Gorj. Teatrul Dramatic “Elvira Godeanu” (1993-2018).

După revenirea la democrație, Ion Cepoi a fost o voce distinctă în presa gorjeană.  Actualitatea Gorjului, Gorjeanul, Polemika, Brâncuși, Terra Litua, Serile la Brădiceni, Lumea gorjenească, După Brâncuși, Meridian, Portal Măiastra etc, au găzduit articolele sale,  fiind în același timp redactor fondator al unor reviste locale de cultură precum: Brâncuși, Portal Măiastra, Revista Jiului de Sus, Caietele “Elvira Godeanu”, Lada de zestre, Terra Litua, Castelul de apă etc.
A marcat viața culturală a Gorjului prin inițierea  a unei serii de programe și proiecte culturale cum ar fi:  Gorjul istoric și cultural, Atelierul Național de Poezie “Serile la Brădiceni”, Tabăra de cercetare etnofolclorică “Constantin Brăiloiu”, Festivalul internațional de literatură “Tudor Arghezi”, Festivalul internațional de arte vizuale “Gorjfest” (împreună cu artistul fotograf Teodor Dădălău), Zilele “Elvira Godeanu”, Festivalul de teatru pentru elevi “Constantin Stanciovici Brănișteanu”, Corala gorjeană, Târgul meșterilor populari din România, Salonul Internațional de Caricatură, Simpozionul național “Satul românesc, sat european”, Aleea Nemuritorilor Gorjului, Festivalul cultural interjudețean “Transalpina” de la Rânca, Bursa Brâncuși, etc. Dintre proiectele de mare impact cultural se numără și acelea de înființare a Muzeului “Tudor Arghezi” de la Tg-Cărbunești, a Muzeului Costumului popular gorjenesc de la Tismana și a Muzeului Crucilor de la Măceșu (împreună cu etnologul Pompiliu Ciolacu), a Muzeului Civilizației Montane a Gorjului de la Rânca, a peste 20 colecții și muzee locale la Săcelu, Bengești, Crasna, Hurezani, Mușetești, Baia de Fier, Bumbești-Pițic, Albeni, Turceni, Runcu etc., a Casei Artelor de la Baia de Fier, a Taberei de sculptură “Simboluri dacice în arta lemnului din România” și a colecției omonime de la Polovragi, a constituirii de colecții de artă modernă în aer liber în localități semnificative din Gorj (Motru, Rovinari, Săcelu, Peștișani, Țicleni, Țânțăreni), conceperea proiectului “Drumul lui Brâncuși” care poate să transforme traseul Hobița-Tg-Jiu într-un itinerar turistic de anvergură internatională .

Superlativele activității domniei sale au fost remarcate cu diverse premii și diplome de excelență din partea Consiliului Județean Gorj și a autorităților publice de la Novaci, Tg-Cărbunești, Baia de Fier, Crasna etc., Titlul de excelență al Primăriei Tg-Jiu ș.a., iar pentru cea scriitoricească o serie de distincții, precum: Premiul “Tudor Arghezi” (1994), Premiul „Ion Cănăvoiu” (1997 și 2000), Premiul Național pentru activitatea de cercetare a istoriei culturale a Gorjului din partea Fundației Culturale “Niște țărani”, Slătioara (2005), Marele premiu pentru carte de umor de la Bistrița-Năsăud (2006), Marele premiu al Salonului Național de Carte umoristică de la Vaslui (2006) ș.a

Bibliografie:

Cepoi Ion | USR Craiova

Gheorghe Gorun, Olimpianul Ion Cepoi, în Gorjeanul, 19 mai 2023

Cornel Șomîcu, Scriitorul Ion Cepoi a plecat la stele, în Vertical, 25 aprilie 2023