Unul dintre cei mai importanți oameni de cultură ai Gorjului din ultima jumătate de secol a fost profesorul  Viorel Doru Gârbaciu. A lăsat în urmă o carieră de excepție concretizată prin cărți, instituții, emisiuni radio și chiar cântece. Practic, vorbim de o personalitate culturală care s-a remarcat în toate domeniile  în care s-a implicat cu toată forța sa.


Viorel Doru Gârbaciu s-a născut la 1 iulie 1948 în localitatea Telești, județul Gorj. Provenea dintr-o familie de dascăli, Gheorghe și Tasia Gârbaciu marcând istoria învățământului și viața culturală din comuna Telești. Reținem că Tasia Gârbaciu a avut o intensă activitate publicistică în perioada 1928-1947.

A făcut studiile primare la Telești și a finalizat învățământul secundar la Liceul ”Tudor Vladimirescu”. Deși a început studiile universitare la Cluj-Napoca, va absolvi Facultatea de Limba și Literatura Română din Universitatea București.

A avut mai multe ocupații până la acea de cadru didactic. Astfel, a fost mai întâi verificator de șine de cale ferată la Căile Ferate Române, apoi stenodactilograf la Fabrica de Ciment Bârsești și chiar  agent hidrotehnic.  Din anul 1976 a funcționat ca profesor de română și muzică la Liceul Industrial din Peștișani până în anul 1980 când ocupă prin concurs postul de profesor-conducător de activitate la Casa Pionierilor (devenită ulterior Palatul Copiilor) – catedra ”Cenaclul Literar și Clubul Artelor”.
Din anul 1994 Viorel-Doru Gârbaciu s-a transferat la Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în funcția de consultant artistic și consilier editorial al editurii centrului.
În 1997 a fost numit consilier șef al Inspectoratului pentru Cultură al Județului Gorj, iar în vara anului 2004 a fost numit director al Scolii Populare de Artă și Meserii Târgu Jiu, funcție din care a fost eliberat prin pensionare începând cu data de 1 iulie 2013.

Cu toate că a rămas puțin timp la catedră, Viorel Gârbaciu a fost toată viața un profesor și un manager cultural. Și-a dedicat întreaga viață realizării unor acte de cultură, a regizat zeci de spectacole de muzică și poezie comemorative și omagiale, a pus la punct instituții care există și astăzi.

De numele lui Viorel Gârbaciu se leagă câteva realizări deosebite: înființarea Ansamblului folcloric ”Maria Lătărețu” în cadrul Școlii Populare de Artă  Târgu-Jiu (10 martie 2005); înființarea primului Teatru de păpuși; a înființat grupurile folclorice ”Măriile Gorjului” și Grupul bărbătesc ”Ca la Gorj”; asigurarea primei stagiuni permanente a orchestrei de cameră ”Lyra Gorjului”; a înființat și condus Editura ”Punct” și a fost consilier editorial al Editurii Centrului Județean al Creației Populare Gorj; a creat grupul ”Strunga”, cu care a obținut numeroase premii la festivaluri locale, zonale și naționale; a fost unul din artizanii Festivalului Național de Folk „Poarta Sărutului“ etc.


Pasionat de muzică, Viorel Gârbaciu  a fost în tinerețe  solist vocal și chitarist al formației Melodic Grup a Casei Municipale de Cultură Târgu-Jiu, iar între 1973 și 1978 a activat în formația de teatru a acesteia.

Viorel Gârbaciu a fost realizatorul unor interesante emisiuni culturale la Radio Târgu-Jiu și la radio ”Omega”, precum: ”Curtea cu prieteni”, ”Om bun”, ”Floreta și toroipanul”, ”Muguri de fluier” și a făcut parte din Consiliul de administrație al Centrului pentru Cultură și Artă ”Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu.
Acesta  a compus câteva imnuri apreciate de autorități și de public, precum muzica și textul pentru imnul echipei de fotbal Pandurii Târgu Jiu, imnul echipei de baschet Energia Rovinari, imnul Universității ”Constantin Brâncuși” Târgu-Jiu. iar în anul 2014 a compus imnul pentru județul Gorj, intitulat „Țara lui Brâncuși“. Tot atunci a fost premiat de autoritățile județene pentru întreaga activitate.

 Viorel Gârbaciu a scris poezie, eseuri și epigrame fiind colaborator, redactor, redactor șef sau director la numeroase publicații locale și naționale, precum: ”Literatorul”, ”Ramuri”, ”Luceafărul”, ”Rostirea românească”, ”Gorjeanul”, ”Hazul” (redactor), ”Hohote”, ”Demnitatea”, ”Cuvântul libertății”, ”Serile de la Brădiceni” (redactor), ”Revista învățătorimii gorjene”, ”Lada de zestre” (director), ”Crinul satelor” (redactor), ”Brâncuși” (redactor) ”Caietele Columna”, ”Columna”, ”Tradiții teleștene” (redactor-șef), ”Terra Litua” (redactor-șef), ș.a.
Poetul, eseistul și epigramistul Viorel Gârbaciu a fost membru activ al Cenaclului ”Columna” Târgu-Jiu precum și al Societății Umoriștilor Gorjeni.
După pensionare a devenit consilier editorial al Edituri ”Măiastra” din Târgu-Jiu precum și consultant artistic al Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj.

A publicat mai multe lucrări: ”Copilăriri”(2004), ”Copilul și țara”(2008), ”De-a cuvântul”(2005), ”Din drag de Gorj, Din drag de țară”(2011), ”Intrarea în basm”(2002), ”Jucărele”(2006), ”Mihai Eminescu la Florești – Gorj”(2006), almanah, în colaborare, ”Nebuni de lună plină”(2017), ”Povestea cu perele mălăiețe”(2007), poezie, ”Țara copilăriei”(2004), poezie, parte din ele dedicate universului copilăriei.

Este de remarcat faptul că Viorel Gârbaciu a fost implicat activ în activitatea scriitoricească, în anul 2012 devenind membru al Societății de Gestiune a Drepturilor de Autor ”OperaScrisă.Ro”, și responsabil regional al acesteia. Viorel Gârbaciu a fost implicat și în activitatea politică, fiind un membru marcant al Partidului Național Liberal Gorj încă de la reînființarea sa (1990), a fost vicepreședinte al acestuia, consilier județean calitate în care a condus Comisia de învățământ și cultură a Consiliului Județean Gorj.
După mai multe accidente vasculare, omul de cultură, poetul, eseistul, epigramistul și managerul cultural Viorel-Doru Gârbaciu s-a stins din viață, pe patul de spital, la  69 ani, pe data de 26 martie 2018.

Bibliografie:

Victor Troacă, Profiluri de autori: Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Alexandru Doru Șerban”, Târgu-jIu, Editura Măiastra, 2022, p. 123-132

Iani Gârbaciu, 75 de ani de la nașterea lui Viorel Gârbaciu, Viața Gorjului, 2 iulie 2023

Lasă un comentariu

Tendințe