Fratele mai mare al lui Grigore Pupăză, Dumitru Pupăză a făcut parte dintr-o familie de 9 copii dintre care patru băieți și cinci fete. Prin decesul prematur al părinților, a trebuit să aibă grijă de ceilalți frați. După absolvirea Școlii Normale, va sluji Școala Primară Dobrița o viață de om. A devenit subinspector școlar în anii celui de-al doilea război mondial și a fost unul dintre cei mai incisivi ziariști din perioada interbelică.

Dumitru Pupăză și-a făcut studiile la Târgu-Jiu și a ajuns la catedră foarte devreme. Nu a participat la război deoarece era orfan. În anul 1924, a luat ființă  în comuna Dobriţa – Gorj o societate culturală, căreia învăţătorul Dumitru Pupăză, îi dă numele Societatea Culturală „Badea Cârţan”. Activitatea frumoasă desfăşurată de învăţătorii Dumitru Pupăză, Vasile  Săvulescu, Nicolae Săvulescu, dr. Nicolae Golea şi preotul Pantelimon Dobriceanu e reliefată de presa locală şi centrală. Iuliu Moisil, acest înflăcărat patriot, inima căruia bătea pentru toţi românii, pe atunci pensionar, a fost impresionat de faptul că, în fine, s-a găsit în România Mare o instituţie care să poarte numele inimosului cioban din Cârţişoara, luptător pentru unire, trimite societăţii două fotografi i: prima, o fotografie de format mic, inedită, înfăţişându-l pe Badea Cârţan pe scara Gimnaziului Tudor Vladimirescu, azi Liceul Tudor Vladimirescu şi a doua fotografie în care sunt imortalizaţi elevii şi profesorii Gimnaziului Tudor Vladimirescu, în faţa Bisericii din Dobriţa, în timpul unei excursii.

În anul şcolar 1941/1942 controlul şcolilor primare din judeţul Gorj era efectuat de către un inspector şcolar judeţean, un subinspector şcolar de cancelarie şi de şase subinspectori şcolari de control, câte unul pentru fiecare plasă. Acest personal era format din: Cătuţ Vasile inspector şcolar; Tunşanu Gheorghe subinspector şcolar de cancelarie, înlocuit în acest an de către Crăiniceanu Victor; Pupăză Dumitru, Mitruţoiu Dumitru, Giugiulan Ion, Barbonie Ion, Aurariu Ion şi Cioplea Constantin toţi subinspectori şcolari de control.

În arhivele gorjene se găsesc multe documente despre istoria învăţământului gorjean

Conducerea de atunci a Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj,  în cursul anului şcolar anterior, 1940/1941 au folosit în total 655 de zile pentru inspecţii fiind inspectaţi 691 de învăţători şi s-au făcut 63 de anchete. Un număr de 599 de învăţători au fost inspectaţi o singură dată, 70 au fost inspectaţi de două ori şi 22 de trei ori, efectuându-se astfel un total de 805 inspecţii, rămânând neinspectaţi un număr de 151 învăţători. Din cele 252 de şcoli care funcţionau la vremea respectivă în judeţ, 11 au fost inspectate o singură dată, 30 de două ori, 120 de câte trei ori, 45 de câte patru ori şi 39 de câte cinci ori, rămânând neinspectate un număr de 7 şcoli.

Lipsa de încălţăminte şi îmbrăcăminte a elevilor era o problemă acută la vremea respectivă, îngreunând bunul mers al activităţii didactice din cauză că elevii neavând încălţăminte şi îmbrăcăminte adecvată pe timpul iernii nu puteau frecventa la şcoală. Cu ocazia inspecţiei de la şcoala din fosta comună Ceauru au fost găsiţi elevi desculţi şi îmbrăcaţi doar în cămaşă şi izmene pe un ger cumplit făcând în acelaşi timp demersuri la autorităţi ca aceşti copii să fie ajutaţi.
Cantinele şcolare care funcţionau la vremea respectivă în cadrul şcolilor, din lipsa pâinii făceau pentru elevi mămăligă şi turtă servindu-le hrană caldă din fasole sau cartofi fiind deficitari la untdelemn care din cauza evenimentelor generate de război nu se putea procura. Tot în acel an porumbul fusese cules necopt fiind un motiv de îngrijorare deoarece din consumul acestuia exista pericolul apariţiei pelagrei, însă frigul, lipsa de încălţăminte şi îmbrăcăminte rămâneau adevărata cauză a lipsei de frecvenţă şcolară în multe şcoli precum şi faptul că numeroşi părinţi erau mobilizaţi pe front.
Cu ocazia inspecţiei efectuate la şcoala din satul Pârvuleşti din comuna Stăneşti, unde învăţătoare suplinitoare era Popescu Ana absolventă a patru clase, s-a constatat că aceasta nu ştia deloc să predea lecţiile şcoala având nevoie de un cadru didactic mai priceput, fiind şi cu materia foarte în urmă. Şcoala din Dăneşti a fost închisă între 3 şi 11 decembrie din cauza epidemiei de scarlantină, atrăgându-se atenţia învăţătorilor de acolo să dea tot concursul la vaccinarea elevilor, curăţirea şi dezinfectarea localului, cauza epidemiei fiind faptul că mulţi copii nu se prezentau la medic pentru vaccinare. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi la şcoala din satul Rasova din comuna Băleşti unde cursurile au fost sistate 5 zile din cauza epidemiei de pojar.
Tot cu ocazia inspecţiei, Dumitru Pupăză constată că la şcoala din satul Iezureni din comuna Curtişoara era nevoie de încă un post de învăţător, făcând demersuri în acest sens, lucru solicitat şi de autorităţile comunale la conferinţa consiliului de colaborare a plasei Ocolul din data de 3 decembrie. La şcoala din satul Tămăşeşti din fosta comună Ceauru nu existau lemne pentru foc cu toate că era luna decembrie, directorul şcolii mergând cu locuitorii de aici cu carele în comuna Strâmba, la pădurea de acolo dar nu i s-au dat, dând dispoziţie să se ia toate măsurile şi să se aprovizioneze şcoala cu lemne de foc încât elevii să nu sufere de frig pe tot timpul iernii. Şcoala din Ceauru a fost găsită la inspecţia efectuată în data de 8 decembrie într-o curăţenie admirabilă datorită eforturilor depuse de elevi dar şi a stăruinţei directorului Vasile Bretoiu. Tot la această şcoală a fost găsit şi „Istoricul Şcolii” destul de bine întocmit fiind singura lucrare de acest gen din plasa Ocolul terminată, deşi numeroase şcoli culeseseră destule date în acest sens, cerând să i se aducă mulţumiri publice învăţătorului Vasile Bretoiu pentru admirabila activitate pe care o desfăşura în sânul şcolii.
La 5 decembrie cu ocazia inspecţiei făcute la şcoala din Vărsături, ce aparţinea de Târgu Jiu, constată cu stupoare că localul de şcoală se afla foarte murdar iar porţile de la intrare fiind dărâmate, atrăgând atenţia directorului provizoriu Petre Dobran să ia în foarte scurt timp măsurile necesare în vederea curăţirii localului de şcoală.
Pentru bunele rezultate la clasă apreciază cu mulţumiri pe următorii învăţători: Busuioceanu Ştefan de la Şcoala Primară nr. 2 Băieţi Târgu Jiu; Popescu Spiridon de la şcoala din Dobriţa-Bota; Filipescu D. de la şcoala Ursaţi-Polata.
În ziua de 25 decembrie a luat parte la serbarea dată de şcoala Runcu şi organizată de învăţătoarea Paulina Popescu unde preotul D. Runcanu şi învăţătorii Gh. N. Popescu şi N. Bucoi au lipsit de la serbare iar M. Lăpăduş şi I. Coica fiind prezenţi doar cu numele necontribuind cu nimic la organizarea acestei serbări, ocazie cu care a atras atenţia tuturor învăţătorilor să nu mai lipsească de la astfel de manifestări şi să dea tot sprijinul în reuşita acestora.
Tot în cursul acestei luni subinspectorul Dumitru Pupăză propune ca la şcoala din fosta comună Bălăceşti să fie schimbat directorul Ionescu Constantin cu învăţătorul Mogoş Constantin pentru o mai bună gospodărire şi administrare a şcolii.