Deși salariații din învățământ au votat masiv cu actualul președinte al României în luna mai 2025, aceștia au primit mai multe vești proaste care înseamnă reducerea posturilor, clase mai numeroase și venituri diminuate. În afara faptului că profesorii titulari ar putea fi obligați să facă naveta pentru a-și completa norma didactică mărită de la 18 la 20 de ore pe  săptămână, aceștia vor avea salariile diminuate prin noul mod de calcul care le taie salariile cu aproape 10 %. Dacă adăugăm dispariția orelor suplimentare, prin mărirea normei și  plata la nivel simbolic, profesorii sunt principalele victime ale austerității de tip Bolojan.

Potrivit unui calcul făcut de specialiștii EDUPEDU.RO, profesorii pierd din start sume consistente. Între 240 și 420 de lei pe lună:
–Profesor grad I, vechime 25–30 ani, cu dirigenție și gradație de merit – pierdere estimată: 420 lei/lună

–Profesor cu definitivat, vechime 5–10 ani, cu dirigenție, fără gradație – pierdere estimată: 320 de lei/lună

–Profesor grad II, vechime 15–20 ani, cu dirigenție – pierdere estimată: 280 lei/lună

–Profesor cu definitivat, vechime 5–10 ani, cu dirigenție – pierdere estimată: 240 lei/lună.

Așa cum probabil înțeleg cel mai  bine cei din lumea școlii, prinschimbarea modului de calcul: salariul de încadrare raportat anterior la 72 de ore/lună (18 ore/săptămână × 4) va fi împărțit acum la 80 de ore/lună, în urma creșterii normei la 20 de ore/săptămână.

Profesorii sunt principala categorie socio-profesională care este vizată de așa-zisele reforme guvernamentale, de fapt o reducere drastică a banilor pentru profesori și elevi. Sunt șanse mari, dacă guvernanții nu vor da înapoi, ca începutul de an școlar să găsească profesorii în stradă după măsurile legiferate de Parlament:

1. Creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru profesorii titulari care înseamnă diminuări salariale și reduceri de posturi.
2. Eliminarea burselor de reziliență și de performanță pentru elevi, reduce bursele cu mai mult de jumătate.  
3. Reducerea plății cu ora. Se micșorează cu peste  jumătate suma plătită pentru orele suplimentare,
4. Reorganizarea  rețelei  școlare prin dispariția  școlilor mici (sub 500 de elevi)  duce la dispariția unor posturi didactice, administrative și funcții de conducere, cel puțin câteva mii în total.
5. Creșterea numărului de elevi per clasă cu 2-4 elevi duce la clase mai puține și calitate mai slabă a demersului didactic.
6. Eliminarea unor beneficii salariale. Voucherele de vacanță sunt eliminate temporar. Indemnizația de hrană se acordă doar celor cu salarii sub 6.000 lei net. Prima de carieră didactică este suspendată, la fel și prima de carieră profesională. Toate aceste măsuri duc la scăderi ale veniturilor nete anuale.
7. Învățământul devine din nou neatractiv pentru tineri așa cum a fost în ultimii ani, profesorii vor sta la școală mai mult și pe mai puțini bani, concentrarea lor fiind canalizată pe supraviețuirea de zi cu zi.
8. Educația nu este tratată ca o ”prioritate națională”, este oferit publicului un exemplu de cheltuire ineficientă a banului public pentru a fi ignorat faptul că Educația primește jumătate(în jur de 3% din PIB) față de prevederile legale.
9. Liderii politici actuali au avut probleme cu școala și pare că au găsit o modalitate să se răzbune, sistemul educațional fiind oricum politizat excesiv, subfinanțat și nereformat.
10. O parte dintre profesori vor părăsi sistemul spre a-și găsi un trai decent.

Desigur, enumerarea noastră ar putea continua dar presiunea asupra școlilor va continua cu și mai multă înverșunare:

-organizarea concursurilor de directori se va face din nou înainte de cele de inspectori școlari, o aberație dar și o garanție a politizării.

-încercarea de a face cât mai puțin atrăgătoare funcția de director prin diminuarea veniturilor și creșterea normei didactice.

-amânarea până la ”calendele grecești” a profesionalizării funcțiilor manageriale din Educație.