După un interimat de o lună de zile la conducerea Inspectoratului Școlar Județean Gorj asigurat de profesorul Grigore Alexandrescu, noua conducere a ISJ Gorj îl are în frunte pe inspectorul școlar Marian Staicu secondat de inspectorul școlar general adjunct Grigore Alexandrescu. Numirea în funcție a lui Marian Staicu este practic o apreciere pentru munca depusă în cadrul ISJ Gorj de unul dintre cei mai longevivi inspectori școlari din ultimele două decenii.

Județul Gorj are parte de al treilea inspector școlar general pe distanța a câteva săptămâni. După Mihai Istrate și Grigore Alexandrescu, a venit rândul lui Marian Staicu să preia destinele învățământului gorjean. Noua  conducere are de gestionat o serie de crize locale materializate prin diverse reclamații la MEC, soldate inclusiv cu vizite ale Corpului de control al MEC, dar și urmările reducerilor financiar-bugetare   din această vară.

Începând cu 1 septembrie 2025 se produc și alte schimbări de personal la nivelul ISJ Gorj. Reținem că profesorul Marian Staicu, noul inspector școlar general al județului Gorj, a ocupat mai multe poziții în cadrul ISJ Gorj, fiind și inspector școlar general adjunct.  

De la 1 septembrie 2025, urmare a procesului de reorganizare din învățământul românesc, , 507 unități școlare cu personalitate juridică (aprox. 8,1% din numărul total de unități cu personalitate juridică existente) devin structuri școlare arondate altor unități.

În procesul de reorganizare a celor 850 de unități școlare, unele s-au reorganizat prin fuziune între ele, iar altele s-au reorganizat cu unități școlare care îndeplineau deja pragul minim de elevi/preșcolari prevăzut în Legea 141/2025.

Această schimbare de statut juridic nu presupune închiderea fizică a unităților de învățământ, nu obligă la relocarea activităților educaționale și nu implică renunțarea la posturile existente, cu excepția celui de director din unitatea fără personalitate juridică.

În acest proces generat de aplicarea programului de guvernare și a măsurilor fiscal-bugetare, ministerul a lăsat posibilitatea ca fiecare unitate administrativ – teritorială (UAT) să poată avea cel puțin o unitate de învățământ cu personalitate juridică. Dincolo de urgența generată de criza fiscal-bugetară, prin acest demers se reduce din fragmentarea rețelei școlare, generându-se astfel și un efect subsecvent pozitiv, dar și premisele unui proces mai eficient în stabilirea normelor didactice.

Având ca punct de pornire această experiență impusă de criza fiscal-bugetară, se va face o analiză a modului de funcționare implicat de această redimensionare a rețelei, iar acolo unde va fi nevoie de eficientizări, acestea se vor face prin coordonarea autorităților locale cu inspectoratele școlare, pentru anii școlari viitori.