Reforma educației provocată de austeritate poate duce la rezultate șocante Din anul școlar 2025-2026, planificarea orelor pentru gimnaziu și liceu se va face ținând cont că 25% din numărul total de ore al unei discipline reprezintă activități remediale, de consolidare, fixare, aprofundare, precum şi de transfer al competenţelor în viaţa de zi cu zi, în funcție de nevoile şi interesele reale ale elevilor, precum şi de specificul clasei/grupului, potrivit instrucțiunii Nr. 8  a ministerului Educației și Cercetării, publicate în Monitorul Oficial nr. 855 din 17 septembrie 2025. Cu alte cuvinte, disciplinele cu o oră pe săptămână vor trebui predate în 25 de ore pe an fără ca programele să fie restructurate.

Așa cum a anunțat MEC, reducerea orelor de predare cu 25 %  se aplică începând cu anul școlar 2025-2026 tuturor unităților de învățământ gimnazial și liceal, tuturor cadrelor didactice, precum și structurilor de îndrumare și control reprezentate de inspectoratele școlare.

Astfel, conform Art. 2. — (1) „Utilizarea orelor aflate la dispoziția cadrului didactic, reprezentând 25% din bugetul total de ore al oricărei/oricăror discipline/domeniu de studiu/modul de pregătire, urmărește remedierea, consolidarea — fixarea, aprofundarea —, extinderea și performanța, precum și transferul competențelor în viața de zi cu zi, în funcție de nevoile și interesele reale ale elevilor, specificul disciplinei și clasei/grupului.

Planificarea acestora trebuie să respecte predictibilitatea, coerența și perspectiva secvențială/spiralată curriculară, asigurând raportarea la bugetul anual de ore al fiecărei/fiecărui discipline/domeniu de studiu/modul de pregătire.

Reforma în documente

Art. 7 (1) „Directorul avizează planificările calendaristice care includ alocarea orelor la dispoziția cadrului didactic în procentul prevăzut de lege și susține diferențierea (orar, resurse, spații).

 (2) Comisia pentru curriculum/Comisiile metodice/Catedrele oferă consiliere internă și schimb de bune practici; se recomandă o bancă de activități, dezvoltată la nivelul unității de învățământ, pe categorii de finalități.

Art. 8 (1) Inspectoratele școlare consiliază unitățile de învățământ și cadrele didactice prin webinare/seminare tematice, ghiduri, activități metodice, mentorat de specialitate.

(2) Monitorizarea, prin inspectoratele școlare, se realizează pe eșantion, prin analiza planificărilor și a câte 2-3 produse de învățare/disciplina/clasă, cu feedback formativ, fără sarcini birocratice suplimentare.

(3) Inspectoratele școlare colectează date și informații în cadrul procesului de monitorizare și, după caz, la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării, raportează sinteze (bune practici, dificultăți, recomandări).”

Tipuri de activități

Conform instrucțiunii, activităţile se pot desfășura cu întreaga clasă, pe grupuri diferențiate sau individual, inclusiv în format de atelier ori proiect. Tot în document se mai arată că se pot reorganiza efectivele claselor pe grupe de nivel, în acord cu finalitățile urmărite, cu acordul unităţii de învăţământ:

Art. 5 – „(1) Activităţile se pot desfășura cu întreaga clasă, pe grupuri diferențiate sau individual, inclusiv în format de atelier ori proiect, menţinând accesul tuturor la oportunităţi de învăţare.

(2) Cadrul didactic poate alterna în aceeaşi oră intervenţia pe subgrupuri, de exemplu remediere ţintită, cu sarcini autonome pentru ceilalți elevi (portofoliu, proiect, platformă digitală).

(3) Pentru extindere și performanţă se recomandă resurse complementare, care pot să nu fie obligatorii pentru toţi elevii, dar care sunt în relație directă cu programa şcolară.

(4) În completarea prevederilor alineatului (1), în situația armonizării orarelor elevilor de la o aceeași disciplină, pentru un acelaşi an de studiu, pentru eficientizarea atingerii tipului de finalitate a orelor la dispoziţia cadrelor didactice, pentru aceste ore, total sau parţial, se pot reorganiza efectivele claselor pe grupe de nivel, în acord cu finalitățile urmărite, cu acordul unităţii de învăţământ, care monitorizează eficiența acestei abordări în vederea luării celor mai bune decizii educaţionale pentru fiecare elev.

(5) Se recomandă ca la nivelul unității de învăţământ să se identifice strategiile potrivite de organizare a timpului didactic aferent orelor la dispoziția cadrelor didactice, pentru a sprijini fiecare elev să-şi atingă optimul de potențial în învățare.”

Teoria evaluării

Art. 6 – „(1) Evaluarea în cadrul acestor ore este preponderent formativă, (de exemplu, probe scurte, rubrici, autoevaluare, evaluare colegială), cu rol de reglare a demersului didactic.

(2) Evidența activităților se face în planificarea calendaristică, sintetic și având în vedere evitarea birocratizării suplimentare.

(3) Orice evaluare sumativă derivată din aceste activități respectă standardele naţionale de evaluare, după aprobarea acestora prin ordin al ministrului educației și cercetării şi menţine echitatea între elevi.”

.