Gorjeanul Constantin Bălăcescu a fost profesor de sculptură şi modelaj la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi (din 1906) și  la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (din 1911). A fost numit sculptor pe lângă Comisiunea Monumentelor Istorice, pentru realizarea unor mulaje în ghips de pe ornamentaţiile şi sculpturile decorative ale ornamentelor noastre naţionale, pe seama Muzeului Administraţiei Casei Bisericii (1911). Este cunoscut și apreciat pentru realizarea statuilor mai multor personaje istorice, inclusiv statuia lui Tudor Vladimirescu de la Târgu-Jiu.

Profesorul și sculptorul gorjean  s-a născut pe data de 18 aprilie 1865, în comuna Bolboşi, din judeţul Gorj. Rămas orfan de părinţi la o vârstă tânără, Constantin Bălăcescu a fost întreţinut de o rudă din Craiova, unde a învăţat şi a absolvit Şcoala de Arte şi Meserii. Știm astăzi că a  luat cunoştinţă cu primele noţiuni ale abecedarului în localitatea Baia de Aramă unde  i-a fost învăţător  preotul satului, pentru care a păstrat peste ani o adevărată veneraţie. După absolvirea şcolii primare a  plecat la Craiova.  La absolvirea Școlii de Arte și Meserii a  fost organizată o expoziţie la care a fost prezent regele Carol I. Acesta a achiziţionat bustul ce-l reprezenta, sculptat de tânărul absolvent născut în Gorj.

Tinerețea lui Constantin Bălăcescu nu a fost deloc ușoară, el fiind obligat să muncească pentru a se întreține. După Craiova, ca absolvent al  studiilor în Capitala Olteniei,  fiind ajutat  material de C. Săvoiu, a plecat, pe jos, în anturajul unei trupe italiene de teatru, în Italia, la Veneţia. Pentru a-şi procura cele necesare zilnic s-a angajat aici ca zidar, concomitent urmând şi cursurile Școlii de Arte aplicate în industrie.

Tânărul sculptor  a urmat, apoi, cursurile Academiei de Belle-Arte din Veneţia (1892-1894) şi ale Academiei din Milano (1894-1897). A participat la Expoziţia organizată de Academia Română, la Bucureşti, în rotonda Ateneului împreună cu Oscar Obedeanu (1888), la Expoziţia Societăţii cooperatorilor din ţară, unde a obţinut medalia de argint (1894), la Expoziţia artiştilor în viaţă (1889). În 1900, la Expoziţia Universală de la Paris, a primit medalia de bronz. A mai expus lucrări în vitrina ziarului L’independence Roumaine (1897-1899).

Așa cum aminteam,  a fost profesor de sculptură şi modelaj la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi (din 1906), la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (din 1911). A fost numit sculptor pe lângă Comisiunea Monumentelor Istorice, pentru realizarea unor mulaje în ghips de pe ornamentaţiile şi sculpturile decorative ale ornamentelor noastre naţionale, pe seama Muzeului Administraţiei Casei Bisericii (1911). Din lucrările sale amintim: Tudor Vladimirescu (1901) executat în marmură de Carrara, Bustul lui Gheorghe Chiţu (bronz 1903), Bustul lui Grigore Cobălcescu (marmură 1903), Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (bronz, 1903); Monumentul lui Mircea cel Bătrân, de la Tulcea, iar după moartea lui Giorgio Vasilescu, a preluat şi definitivat Monumentul Independenţei.

Sculptorul gorjean a turnat bustul de bronz al revoluţionarului Tudor Vladimirescu, care a fost amplasat la Baia de Aramă în anul 1895. 

Peste câţiva ani, sculptorul gorjean Constantin Bălăcescu a revenit în ţară, pentru că cea mai mare dorinţă a sa era de a ridica o statuie a eroului naţional Tudor Vladimirescu la Târgu-Jiu. Francisc Milescu, fost primar al oraşului, a exprimat această intenţie într-un raport. La Bucureşti, sculptorul Storch chiar a schiţat statuia, dar iniţiativa nu s-a materializat din cauza războiului pentru independenţă.

În anul 1895 la Târgu-Jiu s-a creat un comitet al ”Tinerimii universitare române, care a luat inţiativa ridicării statuii lui Tudor Vladimirescu la Târgu-Jiu. Membrii comitetului de iniţiativă au anunţat Primăria oraşului că, ”făcând apel la talentul sculptorului din Milano (Italia), Constantin Bălăcescu, român ce face multă onoare patriei sale, am convenit prin contract ca, în schimbul sumei de 5.000 lei, aceasta să lucreze şi să aşeze pe locul ce se va stabili, monumentul în bronz şi marmoră al ilustrului nostru conjudeţean Tudor Vladimirescu. ”

Statuia este inspirată după tabloul realizat de Theodor Aman şi a fost ridicată pe locul unde eroul de la 1821 a poposit cu pandurii săi înainte de a pleca la 21 ianuarie, spre Tismana şi Padeş.  „Monumentul Tudor Vladimirescu” se compune dintr-un soclu din bucăţi mari de stâncă pe care au fost fixate statuia din bronz reprezentând pe Tudor, un leu, un scut, o ramură de palmier, un fragment de coloană, steme şi plăci cu diverse inscripţii şi basorelieful ”Trecerea Oltului”.Statuia are peste 5 metri înălţime şi este plasată într-un parc din Târgu-Jiu

Începerea lucrărilor de construcţie a primăriei era prezentată de către Alexandru Ştefulescu în lucrarea “Istoria Tîrgu-Jiului”, editată în 1906, astfel: “La 22 august 1898 s-a pus peatra fundamentală a palatului municipal în prezenţa Alteţei Sale Prinţului Ferdinand moştenitorul tronului”. Acesta se afla pentru prima dată în vizită în oraşul Tîrgu-Jiu.
Referitor la amplasarea statuii lui Tudor Vladimirescu în Tîrgu-Jiu, Alexandru Ştefulescu remarca, în cuprinsul aceleiaşi lucrări, faptul că “tot în 1898 i s-a ridicat o statuie de bronz Domnului Tudor drept recunoştinţă pentru sacrificarea sa eroică pentru naţiune”..

Odiseea amplasării statuii lui Tudor Vladimirescu la Târgu-Jiu a fost foarte bine investigate documentar de către istoricul Claudiu Mărăcine.

La 19 ianuarie 1895 a fost încheiat un Contract prin care sculptorul gorjean Constantin Bălăcescu, stabilit pe atunci la Milano pentru studii, ,,se obliga a lucra şi a preda, aşezat pe locul convenit în oraşul Târgu-Jiu, monumentul lui Tudor Vladimirescu”, care se compunea din: Statuia întreagă a eroului în mărime de un metru şi nouăzeci centimetri, turnată în bronz la atelierele din Milano; Piedestal ce reprezintă o stâncă de munte, cu specificaţia să fie din munţii noştri; O coloană de marmură Carara, lucrată în stil roman, care se încrustează în stânca respectivă; Un stindard rezemat de stâncă; Un leu păzind stindardul; O coroană şi emblema judeţului.

Cu toate că nu se strânseseră fondurile necesare, piesele au fost turnate  în bronz, la stabilimentul Ditta Barigozzi din Milano, încât monumentul putea fi ridicat încă din ianuarie 1897 cu ocazia desfăşurării la Târgu- Jiu al celui de-al 18-lea Congres al Studenţilor din România, aşa cum îşi dorea Comitetul de Organizare. Din păcate, din cauza lucrărilor suplimentare, comitetul de iniţiativă avea nevoie de suma de 30.000 de lei pentru plata turnătoriei (deci cu 5.000 de lei mai mult faţă de cum se convenise iniţial). Cum suma nu putea fi acoperită de autorităţile locale, iniţiativa a fost preluată de deputaţii gorjeni în frunte cu Ionel Brătianu.

După ce, la 19 octombrie 1898, era constat faptul că lucrările postamentului sunt efectuate în bune condiţii, primind şi această ultimă sumă, sculptorul C. Bălăcescu telegrafia la 1 noiembrie 1898 din Milano: ,,Icoana Marelui Tudor a plecat acum spre Târgu-Jiu. Rog anunţă cetăţenii Gorjului”.

Monumentul de peste 100.000 de kilograme, compus dintr-un soclu din bucăţi mari de stâncă pe care au fost fixate statuia Domnului Tudor, un leu, un scut, o ramură de palmier, steme şi plăci cu diverse inscripţii şi basorelieful „Trecerea Oltului”, avea să fie dezvelit la 20 noiembrie 1898,, dar fără vreo solemnitate de inaugurare din partea autorităţilor locale. Conştient de însemnătatea istorică a evenimentului, Comitetul telegrafia cotidianului ,,Universul”: ,,Statuia marelui român Tudor Vladimirescu, frumoasă operă a tânărulul nostru sculptor Bălăcescu, a fost înălţată azi falnic pe piedestalul el de veci. Vorbiv-a generaţiunile viitoare de recunoştinţa poporului demn de acest erou şi de aceia care ne-au ajutat”

Contemporan acestor evenimente, Alexandru Ştefulescu remarca în lucrarea „Istoria Târgu-Jiului” că „s-a ridicat o statuie de bronz Domnului Tudor drept recunoştinţă pentru sacrificarea sa eroică pentru naţiune”, însă nu ne furnizează nicio informaţie în privinţa vreunei solemnităţi de inaugurare. La rândul său, deputatul liberal Dincă Schileru anunţa în şedinţa Camerei din 30 noiembrie 1898 că ,,statuia lui Tudor Vladimirescu a fost adusă şi ridicată pe piedestal în capitala judeţului Gorj”,  dar fără să facă referire la vreun ceremonial sau serbare.

Bibliografie:

Florina Popescu, Un sculptor gorjean: Constantin Bălăcescu(1865-1913), LITUA, Nr. 1, 1978, Tg-Jiu, p. 123-126

V. Aremia, V.  Bobocescu,  – Personalități gorjene de-a lungul istoriei, Ed. Fundației ”Premiile Flacăra”, București- 2000;

 Al. Doru Șerban,  Vremelnic trecători prin Gorj, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2008.

Claudiu Mărăcine, ,,Epopeea” Statuii lui Tudor Vladimirescu de la Târgu Jiu, în RHABON, nr. 2, 2023